.
esti vie in suflul tau desclatit
dar respirarea grea
apasa nucleul
de stea intr-un univers (d)racit...
tot ce exista se destrama
sortit a se reintoarce
in marea neagra
cu un singur glas
lipsit de (re)nume
un val napustit pe celalalt
intr-o violenta declansare
ce ingrijesti -
creste-n continoare
iar placeboul fals
nu prinde-n vid respirare
creindu-si prin nefiinta
propriul iad
cu sine insusi inchis
in ura vesnicului abis
adunarea furata
se destrama
o viata dizolvata
intru-n gol cu rama
© j.w.waldeck 2010
Please do not USE
anything of my work!
Freitag, 23. Juli 2010
Abonnieren
Kommentare zum Post (Atom)
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen